Everlasting
Un alt blog WordPress.com

Capitolul 6- Ghicitoarea

Damien – POV

Mi-am simtit coltul buzelor inaltandu-se.”Asta e o poveste ciudata si lunga.” i-am zis eu sincer.

Carlisle parea ca un om dragut .La fel cum l-a descris Bella. Poate restul familiei lui erau la fel de draguti si grijulii asa cum a zis ea , dar ma indoiesc ca el este undeva aproape de perfectiunea care a descris-o  .El nu i-ar fi facut asta ei daca era asa.

”Mi-ar placea foarte mult sa stiu , daca nu te superi , desigur.” a zis Carlisle cu un zambet politicos.Chiar daca el a incercat sa isi ascunda cat de mult putea curiozitatea din ochii lui posibil. Era evident . Am chicotit.

”Nu , nu ma deranjeaza deloc, dar Bella a auzit povestea de un milion de ori inainte. Te superi daca o asculti din nou?” am intrebat-o in timp ce m-am intors inapoi la ea. Ea s-a uitat in ochii mei si apoi a zambit.

”Nu, nu ma supar. Poate cand o repeti din nou , as putea obtine nimic.” si-a rotit ochii ” chiar daca ma indoiesc.” a murmurat ea.

Am chicotit. Carlisle s-a uitat la noi confuz si eu i-am zambit.”Vei intelege.” el a dat din cap.

Mi-am aranjat gandurile mele si am privit peretele , care era in fata mea , pentru cateva secunde , pana cand mi-am deschis gura si am inceput sa repovestesc povestea mea din nou . ” M-am nascut in 1898. Am avut o casa . Am avut o familie. Am avut o….viata.” Am oftat.”Din pacate asta nu a durat destul de mult. Am fost rapit cand aveam abia 2 ani.”

Am auzit respiratia lui Carlisle  si m-am intors sa ma uit la el si i-am dat un zambet mic ” Am fost rapit de un vampir.”Nu stiam de ce m-au rapit pe mine , si inca nu stiu. Ei nu m-au omorat sau sa ma tortureze. Tot ce au facut ei a fost sa ma tina intr-o celula 12 ani.” am zis eu si am simtit cum amintirile mele pun stapanire pe mine . ” ai putea sa ma intrebi cum am supravietuit cand ei m-au lasat sa putrezesc…”

 

In trecut.

________________________________________________­­­­_______

Era amiaza , si eu asteptam cu nerabdare ca ea sa vina. Ea intotdeauna a facut-o. Ea intotdeauna a stiut cand imi era foame. Cand aveam nevoie de ea. Cand imi era frica. Cand am vrut doar sa plang.

Am auzit tare scartaitul usii in celula mea , indicand ca aceasta era deschisa. M-am uitat la ea cu nerabdare si instantaneu relaxat cand am vazut-o pe ea aparand din spatele usii.

”Rosalinda.” am soptit eu cu un zambet. Ea mi-a zambit inapoi si a inchis usa dupa ea.

”Buna Damien.” a zis ea in timp ce a venit sa stea langa mine. Ea era cea mai frumoasa creatura pe care am vazut-o vreodata. Parul ei lung , blond ondulat. Fata ei de un alb pal , perfecta. Ochii ei de aur. Figura staturii ei frumoase. Tot ce era legat de ea era perfect.

Ea statea lanag mine , in toata gloria ei  , punandu-si picioarele sub ea si periindu-si parul departe de umerii ei.” Ti-am adus niste spaghetii azi.” a zis ea cu un zambet intelegator. Stia ca este favoritul meu.

”Esti un miracol.” i-am spus ei in timp ce am luat farfuria de la ea , care era umpluta cu paste cu sos si cu bucatele de carne.

”Stiu.” chicoti ea in timp ce ma privea cu chestiile de mancare in fata mea. Mi-a fost prea foame ca sa imi pese cum sa ma uit.

Odata ce stomacul meu era multumit , am pus farfuria deoparte si am privit-o pe ea.

”Ce mai faci?” a soptit ea luandu-mi mana mea in ale ei. I-am strans mana si am zambit.

”Nu asa de rau.”  am soptit eu. Am gasit un fir de par de al ei  incadrandu-se in fata ei. Mi-am ridicat mana si l-am indepartat de pe fata ei frumoasa , usor. Cand el a fost unde trebuia sa fie , mi-am lasat degetele sa persiste in parul ei pentru un moment, doar mangaindu-i buclele ei moi. Ea a oftat si a inchis ochii . ” Mi-e dor de tine.” am zis eu sincer.

”Si mie mi-e dor de tine. Teribil. ” a mormait ea fara sa-si deschida ochii.

”Te iubesc.” am mormait eu. ea a zambit un pic.

”Si eu te iubesc.” a zis ea in cea mai moale soapta , pe care ti-ai puteao imagina.

Asta era modul in care am fost.  Eram indragostiti. Da ea era un vampir. Si da eu eram un om . Si ea avea cam 18 ani. Da si eu aveam doar 15 ani. Dar ea nu are varsta , iar eu voi ajunge la varsta ei candva.

Cand ei m-au adus aici au vrut sa ma ucida  dar ea a refuzat. Ea a luptat din greu pentru mine. Pana cand ea le-a spus ca mereu si-a dorit un animal de companie. Asta a fost singurul lucru care le-a facut de acord. Ei niciodata nu au stiut cat de indragostiti eram.

Ea aducea mancare pe furis pentru mine , ori de cate ori putea. Ea m-a tinut cand m-am indepartat de familia mea , nu am stiut niciodata. Ea ma calma cand eu eram speriat. Ea a facut tot ce a putut ca sa ma tina in viata.

Eu nu stiu de ce m-au rapit , in primul rand. Dar o parte din mine era mangaiata  pentru ca cel putin o aveam pe Rose aici cu mine.

________________________________________________­­­­_______

”Am iubit-o foarte mult pe ea si ea pe mine. In cele din urma Rose a fost capabila sa ma ajute sa scap. Ea m-a ascuns departe de ei. Ea nu mi-a permis sa ma intorc la familia mea  , spunand ca ar fi primul loc unde ei m-ar cauta.

Ea a avut grija de mine. Si nu m-a lasat in pace prea mult. Doar cand trebuia sa vaneze. Totul a fost bine….” am oftat…” Pana cand totul a mers prost.”

________________________________________________­­­­_______

Stateam pe canapea citind o carte cand am simtit prezenta ei in camera. Ea trebuia sa fie la vanatoare. M-am intors sa ma uit la ea si sa o intreb de ce a venit mai devreme , dar am fost socat de tacere.

Tragea aer de parca fugea de ore. Ea s-a uitat speriata si panicata. Aproape in punctul de a plange.

Am lasat cartea sa cada pe podea si m-am dus la ea ” Ce s-a intamplat?” am soptit eu.

”Ei vin dupa tine.” aproape a strigat. Am stiut de ce ea a strigat. Era panicata.”Ei stiu ca esti aici cu mine . Te vor omora. Nu am alta alegere.” a zis mai mult pentru ea , am simtit asta. Am pus o mana pe umarul ei si am observat ca ea tremura.

”Calmeaza-te….” am incercat eu sa o linistesc dar ea m-a intrerupt.

”Trebuie sa o fac.” a soptit ea cu vocea sparta. Tremuratul ei a crescut si a cazut pe genunchi. Ea si-a acoperit fata cu mainile ei si a suspinat tare. M-am asezat in genunchi si am imbratisat-o. Mangaindu-i parul. Incercand sa o linistesc pe ea si sa ignor panica mea.

”Nu sunt suficient de puternica pentru a te proteja de toti. Damien imi pare rau dar….” Ea si-a ridicat capul de pe umarul meu , se uita in ochii mei si am vazut frica din ei. ”Trebuie sa te schimb. Nu te pot pierde. Si este singurul mod la care m-am gandit sa te protejez. T….tu ai fi un nou nascut. Ai fi destul de puternic cel putin sa ii eviti. Imi pare rau Damien. Niciodata nu am intentionat sa fac acest lucru cu tine  , dar….dar…nu am de ales.” vocea ei a continuat sa creasca  la fel si panica si eu doar m-am uitat la ea.

Nu am vrut sa fiu un vampir. Nu! Acesta era ultimul lucru care as vrea sa fiu. As vrea mai degraba sa mor decat sa fiu unul din ei. Stiam ceea ce au trait si nu am vrut sa am in viata acelasi lucru. Ce se intampla daca am ucis unul din membrii familiei mele?Nu am stiut unde erau ca sa spun diferentele .Nu as putea ucide un strain. Nu!

”Rose , uite. Voi fugi departe din nou. Tu nu vii cu mine.  Ei nu ma vor gasi….” am inceput sa ma dau de gol , dar ea doar si-a scuturat capul si a suspinat mai greu.

”Ei te vor gasi. Vor veni pe urmele parfumului tau. Te iubesc Damien, dar imi pare rau…..” si acesta a fost ultimul lucru pe care l-am auzit  inainte ca ea  sa traga aer pe gatul meu si si-a impins dintii in gatul meu.

________________________________________________­­­­_______

”Oh , Doamne asta e teribil.” a soptit Carlisle.

Da a fost groaznic. Eu inca nu stiu daca mai sunt suparat pe Rose ca mi-a facut asta  , sau daca am iertat-o pentru ca ea a incercat sa ma protejeze.

Am zambit. ” Am putut face fata . A fost greu la inceput cand m-am trezit fata in fata cu sangele uman  dar nu m-a tentat suficient de mult pentru a-l bea.” i-am spus lui cinstit.

El parea surprins si am vazut un zambet pe buzele lui.” Ai rezistat la sange? Cand ai fost un nou nascut?”

Am zambit mandru de mine ” Da , ca si tine. Bella mi-a zis ca ai facut acelasi lucru. Dar eu am avut un motiv.Cand eram pe cale sa beau din sangele de la gatul unui om  , am avut o viziune cu ochii mamei mele si cu zambetul tatalui meu. Nu am nici o idee cum , pentru ca eu nu stiam cum aratau ei. Dar a fost deajuns sa ma faca sa ma opresc si sa apelez la sangele de animale.”

”Esti un om remarcabil.” m-a complimentat Carlisle cu un zambet impresionat.

”El este.” a soptit Bella si am simtit cum imi strangea mana. I-am zambit.

”Multumesc.” le-am zis eu amandurora.

”Si cum ai stiut de Bella?” Carlisle a intrebat dupa un timp.

Mi-am scarpinat spatele capului.” Ei bine toata asta a devenit confuza.

Carlisle doar astepta , intrigat. Eu  aproape am chicotit din nou.

________________________________________________­­­­_______

Stateam in padure dupa ce am terminat de vanat. Doar stateam acolo , incercand sa imi amintesc unde au locuit parintii mei. Poate as putea sa merg sa ii vad.Doar sa vad daca lor le este dor de mine? Oare inca se mai gandesc la mine? Habar nu aveam.

Linistea noptii era linistitoare. ….cat timp a durat. Am vazut o lumina puternica  , brusc formandu-se in fata mea. O stralucire , neidentificata , o lumina frumoasa …m-am ridicat instantaneu.

”Damien.” o voce moale m-a strigat. A fost o soapta , aproape nu putea fi distinsa de vant.

”Damien.” a repetat acea voce. Si am vazut lumina care formeaza forma unei doamne…..nu , un inger. Ea avea parul lung , alb si o fata palida. Ea purta o rochie lunga, alba si stele argintii s-au amestecat pe ea si as arata tot restul corpului ei. Ochii ei albastri  erau aproape lafel de adanci ca marea si ei ma socau pe mine.

Apoi , cand mi-a vorbit infasurandu-si cuvintele in jurul meu ca o patura  ,amngaindu-ma usor.

 

 

”In intuneric este posibil sa fi mers

In intuneric este posibil sa te fi inveselit

Nevazand niciodata partea luminoasa

Mereu in partea intunecata

Tu fiind cuprins de rau

Moartea , si pierderea,

Pierderea unei familii

Si propria ta moarte

Inecandu-te in regretul purpuriu

Dar frica va fi mereu

Nu te teme de animalele mici

Ceea ce cauti ,dar nu stii

Zece spre sud

Si sase si zece in vestul crestei

O doamna tanara va detine ceea ce cauti

Parul este maro

Si taiat prea tare

Cand iti gasesti dorinta necunoscutului

Te vei lega sa fi

Atat de puternic

Si rafinat

Cu toate acestea putin nemultumit

Increderea este cheia

Nici macar o melodie

Odata ce ai gasit ceea ce cautai

Problemele usurate

Singuratatea ascunsa

Si din toate melancoliile

Tu trebuie sa fi eliberat.”

 

Si cu asta ea a inceput sa dispara.

”Asteapta.” am strigat eu dar ea nu a ascultat. ”Te rog , ce vrei sa spui? Este o profetie? O ghicitoare? am rugat dar nu am primit nici un raspuns in timp ce lumina ei a inceput sa se indeparteze.

________________________________________________­­­­_______

”Nici o sansa sa stii.”  a oftat Bella. eu am chicotit si mi-am scuturat capul.

”Deci asa am stiut de Bella. M-am gandit la parti din ghicitoare. Am urmat instructiunile care m-au adus la ” o tanara doamna cu parul  maro taiat prea tare” i-am explicat eu lui Carlisle.

Avea sprancenele brazdate.”Dorinta de necunoscut?” a intrebat el.

Am ridicat din umeri.

Carlisle si-a frecat fruntea si a oftat.” O ghicitoare intradevar”

 

 

8 răspunsuri to “Capitolul 6- Ghicitoarea”

  1. interesanta ghicitoare si cine e ghicitoarea aceia ?…fain….astept continuarea

  2. super ,,,, pe cnd nextul?

  3. wow imi place din ce in ce mai tare..damien asta chiar e dragutz..:X

  4. imi place
    super traduci

  5. super… :X:X:X … de abia astept capitolul urmator…:):X

  6. frumos fanficu spor la traducere imi place de damien mi se pare dragut te pup

  7. frumoosss scz de intarziere 😀


Lasă un comentariu